Vitamina D are un impact semnificativ asupra funcției sistemului imunitar, ajutând la reglarea acestuia și susținând capacitatea sa de a lupta împotriva infecțiilor. Este cunoscută pentru efectul său asupra funcției limfocitelor T și a macrofagelor, care sunt celule-cheie în apărarea organismului împotriva agenților patogeni. Vitamina D susține capacitatea limfocitelor T de a recunoaște și ataca microorganismele străine și ajută macrofagele să înghită și să distrugă agenții patogeni.

Studiile^1,2 au arătat că persoanele cu niveluri adecvate de vitamina D sunt mai puțin predispuse la infecții precum gripa, răceala comună și alte infecții virale și bacteriene. Vitamina D susține, de asemenea, producția de peptide antimicrobiene, cum ar fi catelicidina, care au capacitatea de a ucide bacteriile, virușii și ciupercile.

În plus, vitamina D joacă un rol în prevenirea bolilor autoimune, cum ar fi scleroza multiplă, artrita reumatoidă și diabetul de tip 1, prin reglarea răspunsului imunitar și prevenirea reacțiilor inflamatorii excesive^3,4,5,6.

Vitamina D joacă un rol important în sănătatea cardiovasculară prin reglarea tensiunii arteriale, a funcției inimii și a sănătății vaselor de sânge. Vitamina D afectează sistemul renină-angiotensină-aldosteron (RAA), care controlează tensiunea arterială și echilibrul fluidelor în organism. Prin inhibarea activității reninei, vitamina D poate ajuta la prevenirea hipertensiunii.

În plus, vitamina D are proprietăți antiinflamatorii care ajută la protejarea vaselor de sânge împotriva inflamației, care poate duce la ateroscleroză - acumularea de plăci grase pe pereții vaselor de sânge, care la rândul său poate duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de boli de inimă, inclusiv insuficiență cardiacă, boli coronariene și incidente cardiace. Studiile sugerează că persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D sunt mai susceptibile de a dezvolta hipertensiune arterială și de a avea rezultate mai slabe privind sănătatea cardiovasculară^12,13.

Persoane cu Expunere Redusă la Soare

• Locuitori ai regiunilor cu expunere redusă la soare: Persoanele care locuiesc în latitudinile nordice, unde iarna există puțină lumină solară.
• Lucrători de birou: Persoanele care își petrec cea mai mare parte a timpului în interior și ies rar afară.
• Persoanele care poartă îmbrăcăminte care acoperă cea mai mare parte a corpului: Purtarea de îmbrăcăminte care acoperă pielea din motive religioase, culturale sau de sănătate poate reduce sinteza vitaminei D.

Persoane în vârstă

• Reducerea capacității de sinteză: Pe măsură ce îmbătrânim, pielea își pierde capacitatea de a sintetiza eficient vitamina D atunci când este expusă la lumina soarelui.
• Mai mult timp petrecut în interior: Persoanele în vârstă petrec adesea mai mult timp în interior sau în centre de îngrijire.

Persoane cu pielea mai închisă la culoare

• Melanină în piele: Persoanele cu pielea mai închisă la culoare au mai multă melanină, care reduce capacitatea pielii de a produce vitamina D atunci când este expusă la razele UVB.

Femei însărcinate și care alăptează

• Cerere crescută: Femeile însărcinate și care alăptează au nevoie de mai multă vitamina D pentru ele și pentru copilul lor. Deficiența de vitamina D la mamă poate duce la deficiențe la copil.

Persoane cu anumite afecțiuni medicale

• Boli cronice: Persoanele cu boli precum boala celiacă, boala Crohn, fibroza chistică și alte afecțiuni care afectează absorbția grăsimilor pot avea dificultăți în absorbția vitaminei D.
• Osteoporoza și alte boli ale oaselor: Suplimentarea cu vitamina D este adesea recomandată pentru tratamentul și prevenirea osteoporozei.

Persoanele care sunt supraponderale sau obeze

• Stocarea vitaminei D în țesutul adipos: Persoanele care sunt supraponderale sau obeze pot avea nevoie de doze mai mari de vitamina D deoarece aceasta este stocată în țesutul adipos, reducând disponibilitatea sa în organism.